Categoriile

Arhiva

On leu

Sîmbătă, în autobuzul 24B, o cerșetoare bătrînă era la muncă, pentru că se știe că cerșetorii n-au weekend.

“Dă ooon leu, să te ajute Dumnezeu și Sfînta Sîmbătă să meri sănătooos și fericiiit pe calea care o urmezi”, referindu-se, cred, la calea Florești, că pe-acolo o ia 24B-ul.

Se tînguia atît de fals și de enervant, că nici bocitoare n-ar fi luat-o nimeni; însuși mortul s-ar scula din coșciug și s-ar răsti la ea să termine cu teatrul.

FullSizeRender

– Dă ooon leu, dom’ director, să-ți ajute…

“Dom’ director”, un bărbat la vreo 60, îndesat bine într-un costum pensionăresc (cămașă și pantaloni kaki, curea maro-nchis, șosete albe și pantofi albi cu găurele), i-o taie scurt:

– Taci, tu, că nu-ți dau nimic! Te-am văzut cînd ai urcat, beai cafea. Săracii nu beau cafea!

Femeia a tăcut, iar eu, simțindu-mă vizat, am palmat repede cafeaua luată din stație cu “on leu”, pentru că se știe că, în afară de cerșetori, numa’ ziariștii n-au nici weekenduri şi îs şi săraci.

Scrie ceva