Categoriile

Comentarii mai noi

Arhiva

Mona (scris într-o duminică)

M-au trezit clopotele de la biserică. Numa’ bunul Dumnezo știe de ce o pus-o așa aproape de birt. Dormeam în iarbă, cu cotul drept într-o balegă nouă, de vacă. Era binevenit un miros proaspăt, după ce mai întîi simțisem adierea înfricoșătoare a propriei respirații.

Nu știu cum am reușit să mă îmbăt în așa hal. Pînă la urmă ce-i o sticlă de Mona la doi oameni? Pesemne că nu trebuia s-o stingem cu vin. Altfel, vin foarte bun, din singurul an în care n-o dat cu piatră, de la revoluție încoace.

Vreau să pornesc înspre casă, da’ nu mai știu pe unde am venit. Cred că cel mai indicat îi s-o iau în direcția opusă cimitirului. Calc și în balegă, să fiu sigur c-o duc cu mine. “Fericiți cei săraci cu duuhuuuuul…” se aude din urmă. Fericiți pe doamne iartă-mă, cu așa durere de cap!

Aș da orice ca astăzi să nu fie luni.

birt

Scrie ceva